O să tot repet treaba asta până ne-om mișca mai cu talent. Țara lui Dracula nu are un brand de usturoi (în orice formă) recunoscut internațional și e păcat.
Pe plan local se bat turcii pe sarmuzacul de gura noastră. Usturoiul și ceapa (crude) erau cei mai des întâlniți adjuvanți de gust. Când n-avea mai nimic de pus pe masă țăranul lua o bucată de mămăligă și o ceapă sau căței de usturoi și își ostoia foamea.
În ceea ce privește usturoiul el devenea (și rămâne) mai palatabil în mujdei chiar dacă folosim cantități impresionante. De obicei mujdeiul se face simplu: usturoi pisat frecat cu sare și diluat cu apă. Însă, avem și câteva alte variațiuni tradiționale sau ceva mai recente, dar nu chiar atât de recente precum maioneza cu usturoi, aioli sau sosul glen de la KFC 😃
Ce se mai adaugă în mujdei: ulei, ulei fierbinte, ulei de la prăjeală, supă fierbinte, oțet, lămâie (de obicei se corectează aciditatea și cu un pic de zahăr), hrean, ardei iute, nuci, tomate (în special coapte), smântână, pătrujel, mărar, tarhon etc.
Se face din usturoi clasic, verde și din leurdă.
Sarmuzacul sau mujdeiul dobrogean e next level în special datorită tehnicii prin care usturoiul frecat cu ulei devine o emulsie cremoasă. Și el are diferite variațiuni.
Amu și întrebarea pentru voi: ce altfel de mujdeiuri știți?
“Sărut mâna pentru masă” este un proiect independent de cercetare a bucătăriilor regionale realizat de Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir, cu susținerea Carrefour.
#cercetambucatariaromaneasca
#bucatariiregionale
#romaniamulticulturala
#producatorilocali #carrefour